Noul Guvern al României promite ajutoare de stat anuale de 10 mld. euro pentru creşterea producţiei industriale locale

Noul Guvern al României promite că va oferi anual ajutoare de stat în valoare de 10 mld. euro, respectiv 6-8% din PIB, pentru creşterea producţiei industriale locale.

Mai exact, în noul Program de guvernare apar multiple informaţii privind schemele de ajutor de stat menite să sprijine ”investiţiile în modernizarea tehnologică a economiei prin: automatizarea şi robotizarea producţiei, digitalizarea proceselor, transformarea digitală în agricultură, cercetare/dezvoltare,  eficienţă energetică şi energie verde şi adoptarea tehnologiilor emergente (AI, IoT, Big Data, Realitate Augmentată)”.

Unul dintre subiectele importante ce ţin cap de afiş în acest program de guvernare îl reprezintă ”renaşterea industrială prin productivism – un model de creştere economică bazat pe investiţii, scheme de ajutor de stat şi garanţii”. Mai exact, noul Guvern vede România drept un hub tehnologic şi industrial în Europa de Est.

Sunt promise astfel 10 miliarde de euro, bani care sunt alocaţi (pe hârtie momentan) pentru scheme de ajutor de stat pentru investiţii şi garanţii în industrii de înaltă tehnologie, dar şi pentru ajutoare de stat ad-hoc. Sunt menţionate drept beneficitare industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgia, industria materialelor de construcţii, apărarea şi energia. Acestor ajutoare de stat li se adaugă programe de garanţii pentru industria prelucrătoare şi IMM-uri, cu accent pe investiţii, pe exporturi şi pe cele cu valoare adăugată ridicată.

Ajutoarele de stat sunt împărţite în multiple programe, cum ar fi cel supranumit „Patriotism economic. Stimularea creării de companii campioni regionali”. Este vorba de o schemă de ajutor de stat pentru investiţii greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile şi bine plătite (grant 25% din valoarea investiţiei, subvenţionarea parţială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare).

Sunt de asemenea amintite granturile pentru IMM-urile care dezvoltă inovaţie deep-tech şi care colaborează cu o entitate de cercetare, finanţarea derulându-se etapizat, proporţional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii. Totodată marile companii sunt încurajate să-şi înfiinţeze divizii de cercetare şi dezvoltare în România, prin creşterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în trei ani, şi la 200%, în cinci ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiţii în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanţii pentru credite de cercetare.

Pentru reducerea decalajelor de dezvoltare este pusă pe hârtie o schemă de ajutor de stat în valoare de 450 milioane de euro. Aceasta e menită să crească gradul de ocupare în judeţele cu un grad de dezvoltare sub media regiunii şi/sau cu un şomaj ridicat (mai mare de 5%). Schema prevede, printre altele, compensarea cheltuielilor pentru locurile de muncă din respectiva investiţie la salarii cel puţin egale cu câştigul salarial mediu brut lunar pe economie.

Tot pentru industrializarea României şi reducerea decalajelor de dezvoltare, ar urma a fi lansat un program naţional multianual de stimulare economică, în vederea atragerii investitorilor şi a creării de locuri de muncă în judeţele cu indicatori economici mai slabi decât media regională (10% sub media PIB/locuitor).