- Important este să vă prezentați la timp la medic și să treceți prin intervenția chirurgicală de înlocuire a cristalinului afectat când vă recomandă acesta.
- Doctorul Teodor Holhoș are o mare experiență în realizarea acestei intervenții: anul acesta, medicul a realizat peste 1.700 de operații de cataractă, în timp ce în 2022, peste 2.600. În total, de-a lungul carierei a realizat peste 20.000 intervenții.
Printre bolile care afectează cel mai frecvent vederea, cataracta este probabil cel mai des întâlnită. După vârsta de 40 de ani, cristalinul, acea lentilă gelatinoasă fără de care ochiul nu poate focaliza corect imaginea proiectată pe retină, intră într-un proces lent și ireversibil de degradare. Cristalinul joacă rolul ansamblului de lentile din obiectivul aparatului de fotografiat și este situat chiar în spatele irisului, în poziție centrală.
Pentru majoritatea oamenilor, acest proces de îmbătrânire a cristalinului nu reprezintă o problemă. Cu ajutorul ochelarilor, cei mai mulți dintre noi ne putem folosi vederea până la vârste înaintate. Chiar dacă nu mai vedem la fel de bine ca în tinerețe, din punct de vedere practic ne putem descurca fără probleme în viața de zi cu zi.
„Însă la o pondere importantă din populația de vârsta a doua și a treia, lanțurile de proteine care formează cristalinul încep să se rupă, astfel că această lentilă începe să își piardă transparența”, explică dr. Teodor Holhoș, fondatorul Rețelei de Clinici de Oftalmologie „Dr. Holhoș”, care operează în unitățile din Cluj-Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Turda și Mediaș. „Începând din acel moment, procesul este ireversibil și nu mai poate fi stopat decât prin înlocuirea cristalinului pe cale chirurgicală cu un cristalin artificial, numit și lentilă intraoculară.”
Cum apare cataracta?
Primul simptom este că ochelarii nu mai ajută la vedere. Apoi poate apărea o senzație de vedere încețoșată, neclară sau slabă, culorile par șterse, noaptea luminile par a avea halouri sau pacientul capătă o sensibilitate la lumină (fotofobie). Uneori, pacienții pot avea modificări dese de dioptrii, sau pot descoperi că brusc li s-a îmbunătățit vederea de aproape, ulterior aceasta degradându-se însă rapid.
„Cataracta este o boală a vârstei. Cu timpul, cu toții ajungem să facem cataractă, dacă trăim până la o vârstă suficient de înaintată; întrebarea este nu dacă, ci cât de serioasă va fi această afecțiune în cazul fiecăruia dintre noi”, spune dr. Holhoș.
Principalul factor de risc este vârsta, urmat de alte elemente, precum istoricul familial (părinți sau bunici cu cataractă), expunerea îndelungată la soare fără purtarea unor ochelari de protecție împotriva razelor ultraviolete, unele boli asociate (diabetul zaharat, glaucomul, uveita cronică) sau tratamentul de lungă durată cu corticosteroizi.
Cum se tratează cataracta?
Netratată, boala poate progresa până la pierderea completă a vederii. Din fericire, este ușor tratabilă, însă doar printr-o intervenție chirurgicală de înlocuire a cristalinului afectat cu unul artificial, o lentilă intraoculară realizată din silicon.
Rezultatul este excelent: vederea devine clară și în același timp poate dispărea nevoia de a purta ochelari. În funcție de tipul de cristalin implantat, pacientul fie nu va mai avea nevoie decât de o singură pereche de ochelari (în cazul unui cristalin monofocal), fie poate renunța definitiv la aceștia (dacă alege un cristalin multifocal). De asemenea, unele cristaline – așa-numitele cristaline torice – pot corecta astigmatismul, un defect de vedere în care imaginea proiectată pe peretele posterior al ochiului nu cade perfect pe retină.
Nu există o limită de vârstă la care se poate efectua operația. Pentru România nu există date centralizate la nivel național, însă în SUA, de exemplu, vârsta medie a pacienților care se operează de cataractă este de 77 de ani. La vârste înaintate (și/sau boli asociate precum hipertensiunea arterială sau diabetul) cresc însă riscurile apariției de complicații.
Medicul Teodor Holhoș a realizat până în prezent peste 20.000 operații de cataractă. Cel mai în vârstă pacient a avut 93 de ani.
Cum se face operația?
Operația de cataractă este una dintre cele mai sigure și mai eficace din sfera chirurgiei oftalmologice; doar în circa 1-2% din cazuri apar complicații, acestea fiind însă de obicei minore. Procedura este simplă, nedureroasă și durează doar câteva minute, fiind efectuată fără internare, cu anestezie locală, astfel încât pacientul poate pleca acasă după un interval de circa 20-30 de minute de la încheierea operației.
„În cursul intervenției, noi fragmentăm cristalinul cu ajutorul ultrasunetelor, extragem fragmentele prin aspirație, iar apoi implantăm în capsula goală noul cristalin. Inciziile sunt foarte mici, de numai câțiva milimetri, astfel că ele se închid de la sine, nu este nevoie să facem suturi”, explică medicul Teodor Holhoș. Procedura se încheie cu administrarea locală a unui antibiotic și a unui antiiflamator și aplicarea unui pansament ocular.
Ulterior operației, este posibil ca vederea să se restabilească nu imediat, ci gradual. „Pacientul nu trebuie să respecte restricții deosebite, însă trebuie să urmeze un tratament cu picături în ochi timp de 45 de zile. În această perioadă se recomandă, de asemenea, evitarea efortului fizic, expunerea la praf, contactul ochiului operat cu apa și/sau săpunul, precum și frecatul sau apăsatul pe ochi”, spune dr. Holhoș.
În general, cataracta afectează amândoi ochii, deși nu neapărat în același grad. Astfel, chiar dacă ambii ochi vor avea în cele din urmă nevoie de înlocuirea cristalinului, este nevoie de o perioadă de repaus între cele două intervenții. Deși este posibil, nu se recomandă operarea ambilor ochi în aceeași zi.
Ce complicații pot apărea?
Complicațiile sunt rare sau foarte rare, operația de cataractă fiind una dintre intervențiile cel mai des efectuate în domeniul oftalmologiei. De asemenea, în majoritatea cazurilor complicațiile pot fi tratate cu succes.
Experiența chirurgului este foarte importantă. De exemplu, dr. Teodor Holhoș are o mare experiență în realizarea acestei intervenții. Numai în acest an, medicul a realizat peste 1.700 de operații de cataractă, în timp ce în 2022 a efectuat peste 2.600 de asemenea intervenții, mult peste media națională a acestor intervenții.
Post-operator, complicațiile apar mai ales dacă pacientul nu respectă indicațiile postoperatorii în totalitate. Cataracta secundară, adică opacifierea capsulei care adăpostește cristalinul, poate apărea la un timp după operația de cataractă. Aceasta nu este o complicație propriu-zisă, ci mai degrabă un efect secundar al operației. Se poate trata foarte rapid, cu ajutorul tratamentului laser YAG, în cabinetul de consult.
Unde se face și cât costă operația de cataractă?
Tratarea cataractei cu ajutorul implantului de cristalin este cea mai solicitată intervenție în Rețeaua de Clinici de Oftalmologie „Dr. Holhoș”. Costurile intervenției depind însă cel mai mult de tipul de cristalin ales de pacient. Există trei tipuri de cristalin:
- Monofocal. Corectează un singur tip de dioptrie, de regulă pacientul va avea nevoie de ochelari pentru a vedea bine la distanță sau de aproape, după caz)
- Bifocal. Corectează atât vederea la distanță, cât și pe cea de aproape, deși în funcție de caz pacientul este posibil totuși să aibă în continuare nevoie și de o pereche de ochelari.
- Trifocal. Acest tip de cristalin este cel mai scump, dar în general elimină complet nevoia de a purta ochelari.
Există, de asemenea, și cristaline mono-, bi- și trifocale torice, destinate corectării astigmatismului, în cazul în care acesta există.
Prețul operației de cataractă diferă în funcție de tipul cristalinului și de marca acestuia. În rețeaua Dr. Holhoș sunt oferite și variante accesibile, începând de la 1500 lei/ ochi, practic foarte aproape de prețul la care sunt disponibile cristalinele și în sistemul de stat, decontate de CNAS. Pentru cristalinele trifocale însă, prețul poate ajunge până la 10.800 lei/ ochi, pentru varianta trifocal toric, care elimină complet nevoia de ochelari. Fiecare pacient primește o recomandare de cristalin în funcție de tipologia cazului – vârstă, alte afecțiuni asociate, activități zilnice, stil de viață și nu în ultimul rând, finanțele proprii.