Povestea Palincăriei Transilvania începea în 2014, odată cu dorinţa a două familii – Asan-Mic şi Guiman – de a păstra tradiţia şi gustul desăvârşit al distilatelor româneşti. Situată în Râşnov, între două impunătoare şi vechi edificii – Cetatea Râşnovului şi Castelul Bran -, palincăria se află chiar la poarta de intrare în Transilvania. Şi este ea însăşi o uşă deschisă către gusturi şi arome care îmbată – nu neapărat la propriu – simţurile.
Familiile Asan-Mic şi Guiman sunt legate de peste trei decenii de prietenie, dar şi de o pasiune comună pentru licoarea căreia i-au adus fel şi fel de inovaţii. La Palincăria Transilvania, din judeţul Braşov, se produc tradiţional, la foc cu lemne, doar distilate din fructe. Merele şi prunele se află în rolul principal, ele provenind din livezile proprii, dar nu sunt singurele fructe valorificate. Tot ce poate oferi Transilvania este introdus în procesare: struguri, caise, gutui, cireşe, vişine, căpşune, piersici, scoruşe negre sau cireşe amare – toate îşi găsesc forma delicată în sticlele cu eticheta palincăriei.
Cei responsabili de la palincărie nu intervin în niciun fel pentru a grăbi procesele de producţie, deoarece asta ar afecta calitatea distilatelor. Consumate cu moderaţie, ele pot ţine loc de digestiv după un prânz copios sau pot fi parte din reţete inedite de cocktailuri urbane. Nici lângă mâncărurile tradiţionale româneşti nu-i stă rău unei palinci, cunoscută ca fiind un bun însoţitor pentru alimente mai grase.
Palincăria Transilvania a plecat de la o producţie de câteva sute de litri anual, fiind autorizată şi înregistrată ca mică distilerie. În 2021, proprietarii estimează că vor ajunge la cel puţin 2.000 de litri şi au în continuare planuri de creştere. Sumele investite de la începutul proiectului şi până astăzi depăşesc câteva sute de mii de euro. Preţurile băuturilor concepute în inima Transilvaniei variază în funcţie de tipul de fruct, de gramaj, de colecţie, pornind de la 40 de lei şi urcând treptat până la 160 de lei