Nu le pasă de criză: Cramele Recaş, cel mai mare exportator din industria vinului, mizează anul acesta pe afaceri în creştere cu 8%

Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de vinuri şi cel mai mare expor­tator din industrie, estimează pen­tru 2020 o cifră de afaceri de 215 mil. lei (peste 44 mil. euro), în creş­tere cu 8% faţă de anul trecut, po­­trivit infor­­maţiilor companiei. Cramele Recaş SA, cu atri­bu­ţii în administrarea cramei, expor­tului şi a reţelei de magazine par­te­nere, a realizat în 2019 o cifră de afa­ceri de aproximativ 199 mil. lei (42 mil. euro), un profit net de 47,3 mil. lei (circa 10 mil. euro), având un nu­măr mediu de 120 de angajaţi, po­trivit Minis­terului Finan­ţe­lor Publice.

”Din păcate, pri­mul semestru al anului 2020 a fost impactat de starea de urgenţă, care a fost factorul declanşator al crizei cu care ne confruntăm şi în aceste momente. Deşi, datorită relativei normalităţi din primul trimestru al anului 2020, cifra de afaceri a crescut cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele 8 luni ale anului, cifra consolidată la nivel de grup de firme a scăzut cu 4% faţă de intervalul de referinţă din anul anterior”, a declarat Răzvan Jurcă, marketing manager al Cramelor Recaş, citat de Ziarul Financiar.

Compania Cramele Recaş SA face parte din grupul Cramele Recaş, alături de companiile Cramele Recaş Prod, Cramele Recaş Vie (care se ocupă de administrarea plantaţiilor de vie, dar şi de administrarea parcului tehnic, cu utilajele şi maşinăriile aferente) şi Cramele Recaş Group (companie care are drept scop principal serviciile de marketing şi de vânzare a produselor îmbuteliate de Cramele Recaş la nivel naţional). Cramele Recaş este un business prezent pe piaţa din România pe toate segmentele, de la entry la premium şi din retail în HoReCa.

”Una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în această perioadă grea face referire la întreruperile din lanţul de distribuţie cauzate de blocajul sau dependenţa de HoReCa, până la restartarea totală a acestui canal. S-a înregistrat un oarecare dezgheţ în acest sector, în lunile de vară, odată cu deschiderea teraselor, dar incomparabil faţă de situaţia dinainte de pandemie. O altă provocare acti­vă în această peri­oadă este dată fie de trecerea la re­lanti a activităţii u­nor distribuitori, fie de reconfigu­ra­rea activităţii lor. Între­ru­perea rit­mu­lui normal de funcţio­nare dat de apariţia acestor provocări cunoaşte modificări în ceea ce priveşte perioadele pre­sta­bilite pentru îmbutelierea anu­mitor sortimente sau game pro­gra­mate să intre în distribuţie pe parcursul anului, sau întârzierea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu anumite repere comandate din străinătate, care nu se mai pot realiza la termenele agreate”, a mai spus Răzvan Jurca.

În prezent, la Cramele Recaş sunt aproximativ 300 de an­ga­jaţi, iar odată cu relaxarea restricţiilor din sectorul HoReCa, compania vrea să angajeze pesonal specia­li­zat şi pentru zona turistică şi de eve­­ni­mente. De la începutul pan­demiei şi până în momentul de faţă Cramele Recaş nu a avut con­ta­­minări confirmate cu noul coronavirus, potrivit companiei.

Capacitatea de procesare şi depozitare a companiei a crescut în 2019 cu 3 milioane de litri, ceea ce a făcut ca în prezent Cramele Recaş să aibă o capacitate de procesare de 32 de milioane de litri pe an. În plus, capacitatea staţiei de epurare a fost dublată, de la 300 la 600 de metri cubi pe zi. Suprafaţa pe care Cramele Recaş cultivă vie a crescut anul trecut cu 30 de hectare, noul lot aflându-se la Izvin, în judeţul Timiş. Pe lângă asta, încă 135 de hectare au intrat pe rod, iar compania a obţinut certificatul de producător vegan pentru toate vinurile din portofoliul intern şi extern.

Aproximativ jumătate din cantitatea de vin îmbuteliată este distribuită pe piaţa autohtonă, în timp ce diferenţa este exportată în ţări precum Marea Britanie, Germania, SUA, Canada, Japonia, Coreea, Austria, Suedia. În 2019, compania a reuşit să intre cu produsele proprii pe pieţele exotice din Japonia, Coreea de Sud şi Malaezia. Anul trecut compania a produs 23 de milioane de litri de vin, 2019 fiind un an foarte bun pentru vin. Producătorul foloseşte 25 de soiuri de struguri, iar din ele se produc vinuri pentru cele 45 de mărci comerciale distribuite atât în ţară, cât şi în străinătate. Compania are în portofoliu branduri precum Schwaben Wein, Castel Huniade, Domeniile Recaş, Regno Recaş, Sole, Cuvee Überland şi Muse.

Grupul Cramele Recaş este controlat de mai mulţi antreprenori locali şi străini, respectiv de Philip şi Elvira Cox, Gabriel Iova şi Ioan Georgiu, potrivit celor mai recente date ale ZF. Pe piaţa locală, la vârf Cramele Recaş se luptă cu alţi producători mari precum Jidvei sau Cotnari. În piaţă însă, în ultimii ani, au apărut câteva zeci de mici jucători care atacă segmentul premium.