Cramele Recaş mizează pe afaceri în creştere cu 15% în 2020

Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de vinuri şi cel mai mare exportator din industrie, şi-a bugetat pentru 2020 o creştere cu 15% a businessului la nivel de grup faţă de anul trecut, la peste 56 mil. euro, potrivit Ziarului Financiar. Anul trecut, grupul Cramele Recaş a realizat o cifră de afaceri de peste 49 mil. euro.

Grupul Cramele Recaş este format din companiile: Cramele Recaş Prod, Cramele Recaş Vie (care se ocupă de administrarea plantaţiilor de vie, dar şi de administrarea parcului tehnic, cu utilajele şi maşinăriile aferente), Cramele Recaş SA (cu atribuţii în administrarea cramei, exportului şi a reţelei de magazine partenere), respectiv Cramele Recaş Group (companie care are drept scop principal serviciile de marketing şi de vânzare a produselor îmbuteliate de Cramele Recaş la nivel naţional). Cramele Recaş este un business prezent pe piaţa din România pe toate segmentele, de la entry la premium şi din retail în HoReCa.

”Cramele Recaş se află în negocieri cu o firmă italiană pentru cumpărarea a 60 de hectare de teren pe care urmează să cultive noi plantaţii viticole. Ele se vor adăuga celor 1.150 de hectare de viţă-de-vie, din podgoriile Recaş şi Miniş, situate în judeţele Timiş şi Arad, pe care compania îşi desfăşoară în prezent activitatea”, a declarat Răzvan Jurca, marketing manager al Cramelor Recaş, citat de ZF.

Capacitatea de procesare şi depozitare a companiei a crescut în 2019 cu 3 milioane de litri, ceea ce a făcut ca în prezent Cramele Recaş să aibă o capacitate de procesare de 32 de milioane de litri pe an. În plus, capacitatea staţiei de epurare a fost dublată, de la 300 la 600 de metri cubi pe zi.

Suprafaţa pe care Cramele Recaş cultivă vie a crescut anul trecut cu 30 de hectare, noul lot aflându-se la Izvin, în judeţul Timiş. Pe lângă asta, încă 135 de hectare au intrat pe rod, iar compania a obţinut certificatul de producător vegan pentru toate vinurile din portofoliul intern şi extern.

Aproximativ jumătate din cantitatea de vin îmbuteliată este distribuită pe piaţa autohtonă, în timp ce diferenţa este exportată în ţări precum Marea Britanie, Germania, SUA, Canada, Japonia, Coreea, Austria, Suedia. În 2019, compania a reuşit să intre cu produsele proprii pe pieţele exotice din Japonia, Coreea de Sud şi Malaezia. Anul trecut compania a produs 23 de milioane de litri de vin, 2019 fiind un an foarte bun pentru vin. Producătorul foloseşte 25 de soiuri de struguri, iar din ele se produc vinuri pentru cele 45 de mărci comerciale distribuite atât în ţară, cât şi în străinătate. Compania are în portofoliu branduri precum Schwaben Wein, Castel Huniade, Domeniile Recaş, Regno Recaş, Sole, Cuvee Überland şi Muse.

Investiţiile din fonduri proprii făcute în 2019 s-au ridicat la 4 milioane de euro, de altfel o sumă investită constant în ultimii 10 ani, potrivit oficialilor Cramele Recaş. De la privatizarea companiei, în urmă cu mai bine de 20 de ani, şi până acum, numai în complexul de vinificaţie au fost făcute investiţii de aproximativ 30 de milioane de euro.

Grupul Cramele Recaş este controlat de mai mulţi antreprenori locali şi străini, respectiv de Philip şi Elvira Cox, Gabriel Iova şi Ioan Georgiu, potrivit celor mai recente date ale ZF. Pe piaţa locală, la vârf Cramele Recaş se luptă cu alţi producători mari precum Jidvei sau Cotnari. În piaţă însă, în ultimii ani, au apărut câteva zeci de mici jucători care atacă segmentul premium.