Marja netă de dobândă pentru creditele şi depozitele noi în lei s-a diminuat în iulie cu 34 puncte, la 6,46 puncte procentuale, cel mai redus nivel după ianuarie 2018, pe fondul declinului dobânzilor la credite, la o medie de 9,32% (cel mai mic nivel din ianuarie), şi al creşterii dobânzilor la depozite la 2,86% (cel mai ridicat nivel din octombrie), arată datele BNR.
”Marjele nete de dobândă aplicate în sectorul bancar intern au continuat să scadă în iulie, pe fondul finalului ciclului economic postcriză şi al semnalelor de politică monetară (zona euro şi România), într-un context caracterizat prin ameliorarea percepţiei de risc investiţional şi intensificarea concurenţei între principalii actori”, a explicat într-un raport Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
Pe de altă parte, marja netă de dobândă la creditele-depozitele noi în euro s-a majorat cu o dinamică lunară de 26 puncte bază la 2,13 puncte procentuale în iulie (maximul din aprilie), pe fondul creşterii ratei de dobândă la credite cu 25 puncte bază lună/lună la 2,23% şi scăderii ratei de dobândă la depozite cu un punct bază lună/lună la 0,10% (nivel minim istoric).
În cazul creditelor vechi în lei, rata medie de dobândă s-a diminuat în primele şapte luni ale anului, ajungând la 9,39% în iulie, nivel minim din martie, băncile majorând în paralel dobânda la depozite, la o medie de 2,6% la nivelul întregului sector, cel mai ridicat nivel din februarie 2015.
Astfel, pe segmentul credite-depozite în sold în lei marja netă de dobândă s-a redus în iulie cu 10 puncte bază, la 6,79 puncte procentuale, acesta fiind cel mai scăzut nivel din februarie. În cazul creditelor-depozitelor vechi în euro, marja netă a scăzut cu un ritm lunar de două puncte bază la 2,04 puncte procentuale în iulie, un minim istoric.
Evoluţia a fost determinată de declinul dobânzilor la credite, cu două puncte bază lună/lună, la 2,17% (nivel minim record), şi de consolidarea ratei de dobândă la depozite la 0,14% (minim istoric), date fiind perspectivele de politică monetară din zona euro (lansarea de noi măsuri de relaxare în toamnă) şi ameliorarea percepţiei de risc investiţional pe plan intern.