Cooperativa agricolă a rămas în ultimii ani cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, deoarece beneficiază de scutiri de impozit în primii cinci ani de funcţionare.
”Cooperativa agricolă de producţie este cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, pentru că beneficiază de scutire la impozitul pe profit sau pe venit timp de cinci ani dacă nu depăşeşti venituri de 3 milioane de euro”, explică Adrian Benţa, consultant fiscal, citat de Ziarul Financiar.
Mai mult, dacă membrii din cooperativă vin cu producţia personală, veniturile lor sunt scutite de impozite pe sistemul de tranşe de venit. Atât terenurile, cât şi clădirile pe care le folosesc membrii cooperativelor în activitatea declarată sub acestă formă de organizare, beneficiază de scutiri de la impozitul pe taxe locale, timp de cinci ani.
Legea există încă din 2015, dar nu este accesată de prea mulţi fermieri, în principiu pentru că legislaţia nu este promovată destul, crede specialistul. Însă în contextul fiscal actual, legislaţia aceasta lasă loc pentru dezvoltarea producţiei locale şi a sectorului agricol în general.
Prin forma de organizare există trei categorii de cooperative: fie asocieri între persoane fizice, fermieri, PFA-uri, întreprinderi, ori asocieri cooperative între societăţi. A treia categorie de organizare este o cooperativizare demarată de două cooperative între ele pentru a suporta mai uşor alte cheltuieli sau pentru a câştiga putere de negociere şi volum de producţie.
Cooperativizarea beneficiază şi de un demers simplu pe care trebuie să îl urmeze cei care doresc să înfiinţeze o astfel de formă de organizare. O cooperativă trebuie formată din minim două persoane, iar capitalul social minim este de 500 de lei. Este nevoie de un contract de asociere care trebuie recunoscut la tribunalul unde aceasta este arondată pentru a primi personalitate juridică. Nu este nevoie de înregistrare la Registrul Vomerţului. Te duci la Fisc, o declari şi ţi se dă cod fiscal pe baza căruia poţi să emiţi facturi.