web analytics
Sunteți aici

APM Cluj cere să nu se modifice legislaţia fiscală şi a muncii cel puţin 5 ani

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj face apel la Guvern să menţină o stabilitate legislativă cel puţin 5 ani, deoarece modificarea continuă a legislaţiei fiscale, a Codului Fiscal, a Codului Muncii, afectează mediul de afaceri şi periclitează inclusiv proiectele europene, potrivit Mediafax.

”APM Cluj face apel la Guvern să menţină o stabilitate legislativă sub toate aspectele cel puţin 5 ani deoarece modificarea continuă a legislaţiei fiscale, a Codului Fiscal, a Codului Muncii, afectează mediul de afaceri şi periclitează inclusiv proiecte europene. Cerem predictibilitate şi stabilitate fiscală din partea Guvernului astfel încât să nu mai fie permise modificări legislative decât în condiţii deosebite, cu consultarea prealabilă a mediului de afaceri şi cu realizarea unor studii de impact, considerate ca etape foarte importante în fundamentarea unor reglementări, cum ar fi HG sau altele. Paleta de activităţi, de reglementări cu impact asupra mediului de afaceri este foarte mare. Este într-o dinamică, Codul Muncii se schimbă fără să fim întrebaţi, este o instabilitate legislativă”, a spus Augustin Feneşan, preşedintele APM Cluj, citat de Mediafax.

Potrivit acestuia, România are un număr mic de firme la 1.000 de locuitori faţă de media europeană, peste 20 de firme, la jumătate faţă de media din Europa, iar pentru stimularea antreprenoriatului s-au creat diverse forme de finanţare a start-up-urilor pe programe europene sau finanţate din bugetul naţional.

”APM Cluj derulează un proiect cu fonduri europene pentru a-i aduce acasă pe românii din diaspora şi să-şi înfiinţeze firme în România. Nu mică ne-a fost mirarea constatând că mulţi nu vin înapoi acasă din cauza acestei instabilităţi generale. Un român din diaspora când merge să îşi schimbe paşaportul întâmpină probleme, când îşi deschide firma are probleme că nu are nu ştiu ce adeverinţă sau copie xerox. Au aplicat foarte mulţi, ţinta noastră este 50 de planuri de afaceri, dar 10% au renunţat după ce au fost selectaţi. În perioada septembrie-octombrie 2018 am finalizat procedura, fiind nevoie de un curs de antreprenoriat. Oamenii au fost învăţaţi cum se face un plan de afaceri, care a fost fundamentat, erau pregătiţi să îl încarce, când a venit Guvernul şi a anunţat modificarea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie. Cursanţii au rămas mască şi ne-au reproşat că nu aşa se fac afaceri în România, în condiţiile în care se modifică legislaţia fără niciun fel de studiu”, a explicat preşedintele APM Cluj.

Acesta a precizat că unii români din diaspora, selectaţi în proiect, au menţionat că au construit planul de afaceri iar la final au constatat că nimic nu este bun şi că trebuie aduse modificări, ajustate la noile reglementări, existând riscul ca, după înfiinţarea firmei, să apară noi reglementări care modifică diverse impozite sau cota de TVA.

”Mulţi ne-au spus că, din această cauză nu mai vor să deschidă afaceri în România. Acesta este un impact al instabilităţii legislative. Am cerut să fie făcute legi, cădem de acord asupra Codului Fiscal şi a celui de procedură fiscală, dar să fie lăsat măcar 5 ani nemodificat. Bune, proaste cum sunt, să nu mai fie modificate legile atât de des pentru că previziunile de afaceri se fac conform legislaţiei la zi. De foarte multe ori, guvernanţii nu ţin cont de realităţile din firme, într-o firmă nu se pot modifica de la o lună la alta nişte previziuni şi elemente de costuri”, a afirmat Augustin Feneşan.

Preşedintele APM Cluj a criticat şi ghidurile de finanţare pentru accesarea proiectelor cu finanţare europeană care conţin greşeli, şi acestea constituind elemente de neîncredere, de necunoaştere a mersului lucrurilor în aşa fel încât oamenii să fie stimulaţi să se întoarcă în România.

”De exemplu, au pus ca şi condiţie că îşi pot deschide afaceri în România doar cei din diaspora care ori lucrează în domeniul respectiv în străinătate ori au pregătire în acel domeniu, dar numai dacă au studii efectuate în străinătate. A fost o notă proastă pentru mulţi din străinătate. Cineva ne-a spus că este absolvent de UTCN la Cluj-Napoca şi nu se poate întoarce să îşi deschidă o afacere în România pentru că nu a absolvit o universitate tehnică în străinătate. Dacă unul a fost brutar în România şi a plecat în străinătate şi a lucrat altceva, nu poate veni acasă să îşi deschidă brutărie, pentru că nu are specializarea în străinătate. S-au scos total pregătirea şi experienţa dobândite în România”, a mai spus Feneşan.

Acesta a subliniat că la realizarea ghidurilor de finanţare reprezentanţii asociaţiilor patronale sunt consultaţi de guvernanţi, li se dă acestora un feedback, de care, însă, nu se ţine cont deoarece este consultativ.

”Reglementările europene spun că guvernele trebuie să realizeze studii de impact, să facă înainte o testare la scară mică, pentru evaluarea efectelor. Dar Guvernul nu are nici specialişti, nici structuri în ministere să facă astfel de studii, astfel că nu se fac acest gen de studii. Noi ne-am făcut o practică pentru mediul de afaceri şi realizăm studii de impact şi predăm la Guvern concluziile. În măsura în care cele două opinii, a noastră şi a lor coincid, rezultă o reglementare care reflectă, mai mult sau mai puţin, rezultatele studiului nostru”, a conchis Augustin Feneşan.

APM Cluj este membru fondator al Consiliului Naţional al IMM-urilor. În ultimii 15 ani, APM Cluj a realizat şi implementat proiecte în valoare cumulată de peste 10 milioane de euro , în domenii precum educaţie managerială şi antreprenorială, inovaţie, formare profesională, dezvoltare socială, cu finanţare naţională sau internaţională.

Articole similare

Lasă un răspuns

Sus
Produs în Ardeal

FREE
VIEW