Prosumatorul, adică acel consumator de energie de mici dimensiuni care-şi poate acoperi singur consumul prin producţia proprie de electricitate, este de acum o noţiune inclusă în legea care aduce unele modificări sistemului de promovare pentru regenerabile. Prevederile noului text legislativ creează astfel mediul necesar pentru formarea unei noi specii de jucător în domeniul energiei. Care sunt principalele noutăţi?

”Prosumer este clientul final care deţine instalaţii de producere a energiei electrice, inclusiv în co­ge­ne­rare, a cărui activitate spe­ci­fică nu este producerea energiei electrice, care consumă şi care poate stoca şi vinde energie electrică din surse regenerabile pro­­dusă în clădirea lui, inclusiv un bloc de apar­ta­mente, o zonă rezidenţială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în acelaşi sistem de distribuţie închis, cu con­di­ţia ca, în cazul consumatorilor autonomi ne­casnici de energie din surse regenerabile, aceste acti­vităţi să nu constituie activitatea lor comer­cială sau profesională primară”

Deşi puţin complicată la o primă vedere, această definiţie formează o nouă categorie de jucător în piaţa energiei electrice după ce ad­mi­nistraţia prezidenţială a semnat marţi 17 iulie decretul prin care este promulgată OUG 24/2017 care modifică şi comple­tează Legea 220 care stabileşte schema de sprijin pentru regenerabile.

Care sunt cele mai importante schimbări?

În categoria de prosumer se înscriu toate pa­no­urile solare montate pe case de exemplu, in­ves­tiţiile în acest domeniu fiind până în acest mo­ment puţin atractive din cauza cadrului de regle­men­tare foarte complicat pentru vânzarea energiei.

Potrivit legii, pentru a intra în categoria de prosumatori, capacitatea instalaţiilor de producţie a energiei nu trebuie să fie mai mare de 27 kW.

”Au existat mai multe variante, dar la final s-a ajuns la această capacitate”, spune Claudiu Butacu, cofondator al EFdeN şi EnergiaTa. EFdeN este ur­maşa casei solare Prispa, acum mem­brii organizaţiei lu­crând la un alt proiect de casă solară, iar Ener­giaTa este o ONG axată pe promovarea prosumatorilor.

”Este o capacitate mai mult decât suficientă în contextul în care pentru o locuinţă nu ai nevoie de mai mult de 3 kW. Ideea a fost de a avea o capacitate destul de mare şi pentru a acomoda proiecte cum ar fi o mică afacere”, explică Butacu.

Astfel, cei care au unităţi mai mici de 27 kW, potrivit legii, pot vinde energia electrică furnizorilor de energie cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a electricităţii.

”Furnizorii de energie electrică sunt obligaţi, la solicitarea prosumatorilor cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, să achiziţioneze energia elec­trică la un preţ egal cu preţul mediu ponderat înregistrat în Piaţa pentru Ziua Următoare (prin­cipala platformă de tranzacţio­nare a energiei din România, parte a bursei de energie OPCOM – n. red.) în anul anterior”, se mai arată în textul legii.

Distribuitorii, obligaţi să-i primească pe prosumatori

Mai mult, furnizorii de energie cu care pro­su­matorii au deja încheiate contractele vor fi res­ponsabili şi de regularizarea între valoarea ener­giei livratre şi valoarea energiei consumate din reţea. „Operatorii de distribuţie de energie electrică sunt obligaţi să realizeze racordarea prosumatorilor şi a autorităţilor publice“, se mai arată în textul legii.

De asemenea, prosumatorii sunt scutiţi de la plata tuturor obligaţiilor fiscale aferente cantităţii de energie electrică produsă pentru autoconsum, precum şi excedentul vândut furnizorilor.

Un alt aspect important este faptul că prosumatorii pot desfăşura activitatea de comercializare a energiei electrice produse în unităţile pe care le deţin fără înregistrarea şi autorizarea funcţionării acestora. Înainte de promulgarea legii, prosumatorii ar fi trebuit să-şi facă un PFA pentru a vinde energia, lucru care constituia o altă barieră în calea dezvoltării acestui sector.

Dezvoltarea segmentului de prosumatori este unul dintre primii paşi pe calea descentralizării energetice, tendinţă deja vizibilă la nivel european.

O schemă de sprijin paralelă?

Ministerul Energiei alături de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pot elabora şi supune spre aprobarea guvernului o altă schemă de sprijin, diferită de cea prin certificate verzi, care ar consta în plata unei prime fixe pe tip de tehnologie, se mai arată în Legea pentru aprobarea OUG 24/2017 prin care se modifică Legea 220/2008 pentru stabilirea schemei de sprijin a energiei verzi.

În acest moment, producătorii de energie verde sunt recompensaţi în funcţie de tehnologie prin-un număr de certificate verzi, cu un preţ variabil, pe care trebuie să le vândă către furnizori pentru a încasa valoarea acestor instrumente. Certificatele se adaugă la preţul pieţei pe care un producător de energie verde îl obţine prin tranzacţionarea energiei şi reprezintă principalul factor care a permis dezvoltarea regenerabilelor în România.

O primă fixă, scutită de toate volatilităţile de preţ ale unui certificat verde, poate fi apetisantă pentru un investitor de profil, fără a se şti acum care ar putea fi impactul în factura plătită de consumatorul final.

”Producătorii de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pot să opeteze fie pentru schema de ajutor de stat, prin primele fixe, fie pentru sistemul de promovare prin certificate verzi”, se mai arată în noua lege.

Articol preluat din Ziarul Financiar

Articole similare

Lasă un răspuns