Studiu: Locuitorii din Braşov, Oradea, Cluj-Napoca şi Sibiu sunt cei mai mulţumiţi de oraşele lor

Oraşele din centrul şi vestul ţării Braşov, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu şi Piteşti sunt considerate de români a fi cele mai avantajoase locuri în care poţi trăi, pe când cele din est, printre care Alexandria, Focşani şi Brăila, sunt considerate dezavantajoase de locuitori, potrivit unui studiu al platformei online Storia în colaborare cu D&D Research.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de aproape 250.000 de respondenţi din toate oraşele şi cartierele ţării şi a luat în calcul zece criterii de analiză printre care siguranţa, calitatea aerului, transportul, facilităţile de recreere şi cele medicale.

Cartierul Răcădău din Braşov este cel mai bun cartier din România, potrivit respondenţilor, în timp ce cartierul Lacu Dulce din Brăila este cel mai puţin avantajos. La nivel de capi­tală, Prelungirea Ghencea este consi­derat a fi cel mai neavantajos cartier, iar studiul arată că Nicolae Grigorescu şi Titan sunt cartierele preferate ale celor 50.000 de bucureşteni chestionaţi.

”Există o linie care împarte Româ­nia în două: România de est şi România de vest. Peste 90% din localităţile de pe primele locuri pentru fiecare criteriu sunt din vest, din Transil­vania, iar 90% din cele neavantajoase sunt situate în Moldova sau Dobrogea”, a spus Dan Puică, real estate business manager al OLX Group.

Siguranţă

Braşov a fost considerat cel mai sigur oraş de către locuitorii acestuia, urmat în top cinci de Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sfântu Gheorghe, iar cel mai nesigure oraşe din ţară sunt considerate a fi Alexandria, Satu Mare, Bacău, Suceava şi Focşani. ”Gradul de infracţionalitate în Alexandria s-a dublat în ultimii cinci ani, lucru care este printre motivele pentru care locuitorii de acolo nu au o percepţie foarte bună despre siguranţa în oraşul lor”, crede Puică. Cartierul Sub Arini din Sibiu este cel mai sigur cartier, în timp cartierul Centura din Târgovişte este la polul opus.

Curăţenie

Locuitorii oraşelor Braşov şi Oradea consideră că oraşele lor sunt cele mai curate oraşe din ţară, iar cei din Reşiţa, Călăraşi şi Brăila îşi situează oraşele drept cele mai puţin curate. ”În Braşov majoritatea privesc curăţenia ca pe o obligaţie comună a cetăţenilor şi a autorităţilor locale. Spiritul civic şi implicarea socială pot face diferenţa”, a explicat Puică. Din primele cinci cele mai curate cartiere, patru dintre acestea sunt din Braşov – Răcădău, Scriitorilor, Avantgarden şi Centrul Civic – în timp ce ocupantul locului patru este cartierul Sub Arini din Sibiu. Locuitorii oraşelor Alba Iulia şi Bacău consideră că cele mai puţin curate cartiere se află în oraşele lor – Ampoi 1, respectiv CFR.

Calitatea aerului

Miercurea Ciuc, Braşov şi Sfântu Gheorghe sunt oraşele cu cel mai curat aer, în timp ce locuitorii oraşelor Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti percep aerul lor ca fiind cel mai poluat. ”Un studiu european ne arată că Braşov şi Bucureşti sunt printre cele mai poluate oraşe europene, dar percepţia oamenilor este diferită”, explică Puică. Cartierele Tudor Vladimirescu din Iaşi şi Gară din Constanţa, urmate de Pantelimon, Rahova şi Baicului din Capitală sunt cele mai poluate cartiere, în timp ce Răcădău din Braşov şi Valea Aurie din Sibiu sunt cele unde cetăţenii consideră că regăsesc cel mai curat aer.

Liniştea

Braşov este oraşul favorit al românilor şi la acest capitol, urmat de Sibiu şi Miercurea-Ciuc, iar Alexandria şi Suceava au obţinut cel mai redus scor. ”Vorbim şi de liniştea dată de mentalităţi, de oameni. Liniştea este formată atât de lucruruile concrete, dar şi de interacţiunile între oameni”, spune Dan Petre, Managing Partner, D&D Research. Cele mai liniştite cartiere sunt Valea Aurie din Sibiu şi Răcădău din Braşov, iar la polul opus s-au clasat cartierele Micro 18 din Galaţi şi Ultracentral din Botoşani.

Transport

În privinţa transportului, cei mai satisfăcuţi români trăiesc în Oradea, Braşov sau Cluj-Napoca, iar cei mai nemulţumiţi în Alexandria, Drobeta Turnu-Severin şi Călăraşi. ”Putem spune că în oraşele mici timpul a îngheţat şi progresul nu a mai înregistrat un progres atât de mare”, crede Dan Petre. Acelaşi cartier Valea Aurie din Sibiu este cel mai apreciat şi în privinţa transportului, însă surpriza în clasament vine din Bucureşti, unde cartierul Tineretului este considerat de locuitorii capitalei ca fiind unul dintre locurile ideale din punct de vedere al facilităţilor de transport. În antiteză se află cartierul Piaţa din Focşani şi cartierul Galata din Iaşi. În acelaşi timp, locuitorii cartierului Lacul Tei din capitală au situat zona pe locul patru în topul celor mai neavantajoase sisteme de transport.

Magazine şi Restaurante

Bucureştiul nu se situează în top cinci la nivel de oraş cu privire la cantitatea şi calitatea magazinelor şi restaurantelor, clasamentul fiind condus de Oradea, Târgu Mureş şi Timişoara. Alexandria conduce clasamentul celor mai neavantajoase oraşe şi în acest segment, urmat de Giurgiu şi Brăila. La nivel de cartiere însă, percepţia se schimbă, cu un clasament condus de cartierele Nufărul din Oradea şi Central din Piteşti, lista continuă cu Piaţa Unirii şi cu Vitan Mall din Bucureşti. Cartierul Chitila din Capitală se regăseşte în top cinci la polul opus, alături de Periferie din Zalău şi Piaţa Cluj din Sibiu. ”Oamenii nu se plâng atât de mult de inexistenţa acestor facilităţi în cartier, ci mai degrabă că sunt multe magazine de colţul străzii şi că nu au magazine de tip non stop şi hypermarketuri”, spune Dan Puică.

Recreere

Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc deschid lista oraşelor în care cetăţenii sunt satisfăcuţi de facilităţile şi activităţile recreaţionale pe care le au la dispoziţie, în timp ce nemulţumirile mari vin din estul ţării, din oraşe precum Brăila, Focşani şi Constanţa. Sub Arini din Sibiu este pe primul loc la nivel de cartiere, iar Periferie din Alexandria pe ultimul.

Facilităţi educaţionale

Accesul la educaţie este unul dintre cele mai importante aspecte, în special pentru tinerii la început de drum care îşi aleg o facultate sau pentru părinţii care aleg o şcoală potrivită la care să îşi educe copiii. Astfel, respondenţii au înclinat spre Oradea, Braşov şi Piteşti, în timp ce Giurgiu, Alexandria şi Focşani au rămas în urmă la acest capitol. ”Giurgiu şi Alexandria au avut cele mai mici medii la bacalaureat. Se observă un trend: Localităţile care ocupă ultimele locuri generează cam 10% din PIB, iar localităţile de pe primele zece locuri produc 50% din PIB”, adaugă Puică. Cartierul Cornişa este pe primul loc în această privinţă, cred locuitorii oraşului Târgu Mureş, în timp ce locuitorii cartierului Podul de Fier din Iaşi se situează la polul opus.

Facilităţi medicale

Cetăţenii din vestul ţării, mai exact din oraşele Oradea, Braşov şi Târgu Mureş sunt mulţumiţi de accesul la facilităţi medicale, însă cei din Giurgiu, Focşani şi Tulcea îşi situează oraşele la coada clasamentului. ”Erau oameni care spuneau că în localitatea lor nu există un pediatru, trebuie să se ducă în altă localitate cu copilul”, spune Dan Petre. Cartierul Cornişa din Târgu Mureş este pe primul loc, iar locuitorii cartierului Giuleşti din Bucureşti consideră că au cel mai precar acces la servicii medicale.

Cost general al vieţii

În privinţa costului general de trai, respondenţii din Braşov, Oradea şi Cluj-Napoca sunt cei mai satisfăcuţi de modul în care îşi raportează salariile la cheltuieli, în timp ce locuitorii oraşelor mai puţin dezvoltate, precum Alexandria, Reşiţa şi Vaslui consideră că trăiesc prea scump în ceea ce priveşte raportul calitate – nivel de trai. ”Datele noastre confirmă ce reiese din studii. Securitatea jobului, securitatea zilei de mâine, asta îi interesează pe români, sănătate, educaţie, viitor şi abia mai jos alte criterii. Costul general al vieţii este un criteriu care nu apare din prima atunci când îţi construieşti decizia pentru un anumit oraş sau cartier”, crede Dan petre. Cartierul Nicolae Grigorescu din Bucureşti s-a clasat primul în topul celor mai avantajoase cartiere din ţară, iar pe ultimul loc se situează cartierul Broscărie din Sibiu.