web analytics
Sunteți aici

Cluj/Bucureşti: De ce o parte dintre absolvenţii de liceu din Capitală au ales să-şi continue studiile la o facultate din Cluj?

Clujul are angajaţi mai politicoşi, un sistem de mijloace de transport mai bine pus la punct faţă de Bucureşti, o ofertă educaţională variată şi universităţi mai ”tehnologizate” –  acestea sunt motivele pentru care o parte dintre absolvenţii de liceu din Capitală au ales să îşi continue studiile la o facultate din Cluj.

Ioana Gheorghiu, Radu-An­drei David şi Ştefana Rarău, trei tineri de 18 ani care au absolvit cursurile li­ce­ale în Bucureşti, au ales să-şi continue stu­­diile universitate în Cluj, o opţiune care poate părea bizară la prima ve­dere, luând în calcul faptul că, de obi­cei, ti­nerii migrează din oraşele mai mici spre oraşele mai mari şi nu invers. Ce i-a de­terminat să se mute din Capitală la Cluj?

Ioana Gheorghiu, proaspătă absol­ventă a Colegiului Naţional Bilingv George Coşbuc din Bucureşti, a fost admisă atât la facultatea de ma­tematică şi informatică din Bucureşti, cât şi la cea din Cluj, iar în prezent este studentă la secţia de informatică cu predare în limba engleză din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

”Nu eram prea fericită de ideea de a continua să studiez în oraşul natal. Nu îmi puteam imagina alţi 3 sau 4 ani în care să îmi pierd două ore pe zi în trafic într-un oraş căruia sintagma «Stăm în Bucureşti, iar asta ne ocupă tot timpul» i se potriveşte pe mai multe planuri, nu numai când vine vorba de trafic. Mai mult, acum un an am avut opor­tunitatea de a cunoaşte oraşul Cluj-Napoca din punctul de vedere al unui viitor student şi pot spune că mi-a surâs ideea unui oraş mai mic în dimensiune, dar a cărui ofertă pentru viaţa studenţească o depăşeşte considerabil pe cea a Bucureştiului”, a spus Ioana Gheorghiu.

Ea spune că a optat pentru Cluj şi pentru că sectorul IT de acolo s-a dezvoltat foarte mult, iar facultatea pe care a ales-o are programe de studii cu predare în limbi străine, spre deosebire de oferta din Bucureşti. Pentru Radu-Andrei David, absolvent al Colegiului Naţional „Ion Creangă” din Bucureşti, care este olimpic naţional şi a obţinut nota de 9,78 la bacalaureat, decizia de a merge la Cluj a fost ”produsul unui an întreg de schimbări”.

”Totul a început de la un lucru sigur: ştiam că nu mai îmi doresc încă câţiva ani de Bucureşti. Alegerea pe care mulţi dintre colegii mei au făcut-o în situaţia dată a fost străinătatea, cu care am cochetat şi eu o vreme şi chiar am fost acceptat la UCL. Însă totodată ştiam că nu vreau să plec din ţară”, a spus Radu. El intrat al 3-lea la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

”Am simţit că Bucureştiului nu îi pasă de mine. Nu îi pasă de mine cât să cureţe iarna zăpadă sau cât să suplimenteze numai autobuzelor la ore de vârf, nu îi pasă de mine cât să îmi zâmbească şi să nu mă pună să stau la coadă cate 2 ore când mă duc să îmi fac buletinul, nu îi pasă de mine cât sa nu mă înjure când trec pe zebre în grabă, oprindu-l din trecerea sa cu maşina. (…) În Cluj, studenţii sunt o parte cheie în jurul căreia se înveţe oraşul, spre deosebire de pensionarii Bucureştiului, principala componentă a societăţii în viziunea primăriilor bucureştene”, a mai spus el. Spre deosebire de bucureşteni, a adăugat el, clujenii chiar se consideră europeni, şi ”poate că au şi de ce”, dând exemplul faptul că în staţiile lor de autobuz există plăcuţe electronice care anunţă când vine autobuzul.

Născută în Cluj, Ştefana Rarău a făcut liceul în Bucureşti, în cadrul Colegiului German Goethe, iar anul acesta a fost admisă la Facultatea de Psihologie şi Ştiintele Educaţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, specializarea Psihologie. Dorul de casă a făcut-o să nu ia în calcul continuarea studiilor în Bucureşti.

”Clujul îmi dă o senzaţie de calm, de linişte, de siguranţă; e vorba despre lucrurile aparent nesemnificative, dar care pot avea un impact mare asupra vieţii de zi cu zi. De exemplu, în Bucureşti, dacă vrei să cumperi o cartelă de metrou, cel mai probabil nu ţi se va răspunde la <Bună ziua!>, <Mulţumesc> şi <La revedere> – am stat acolo 4 ani şi încă nu am experimentat asta. În Cluj, pot să ajung dintr-un loc într-altul relativ rapid, pe jos, pentru că totul este atât de compact, iar dacă trebuie să parcurg o distanţă mai mare, ştiu că mijloacele de transport nu îmi vor cauza probleme (supraaglomerare etc.). Îmi place foarte mult şi faptul că, în Cluj, pot să ajung pe un deal mai repede decât aş ajunge dintr-un capăt al Bucureştiului într-altul – oraş cu munţi de sticlă”, a spus Ştefana Rarău.

Pentru Radu-Andrei David, o experienţă legată de documentarea pentru admitere i-a deteriorat, din nou, imaginea pe care o avea faţă de Bucureşti.

”Universitatea Babeş-Bolyai avea un site chiar modern, în timp ce Universitatea din Bucureşti are unul ce aduce mai degrabă cu site-ul unei comune în anul 2000. La Cluj puteai face preînscrieri on-line, cineva chiar îţi răspundea la telefoane, spre deosebire de Bucureşti. M-am dus la un moment dat să mă înscriu la facultate la Universitatea din Bucureşti, ca să văd o coadă de 6 ore, în faţa căreia personalul facultăţii asista nepăsător. Ulterior m-am dus la Cluj, la o altă facultate. La un număr similar de studenţi înscrişi, în 2 zile în loc de 4, facultatea clujeană a reuşit să mă facă să aştept doar vreo 12 minute”, a mai spus Radu-Andrei David.

Clujul este al doilea mare centru universitar din ţară, după Bucureşti

Cu peste 52.000 de studenţi, Clujul este al doilea mare centru universitar din ţară, după Bucureşti (unde învaţă peste 127.000 de tineri), dintr-un total de 410.700 de studenţi înscrişi la facultate în România, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Articol preluat din Ziarul Financiar

Articole similare

Lasă un răspuns

Sus
Produs în Ardeal

FREE
VIEW