Banca Transilvania a urcat pe locul doi în topul băncilor pe 2016, depăşind BRD-SocGen

Banca Transilvania a depăşit BRD-SocGen în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active, ur­când anul trecut pe locul doi, o poziţie ca­re a fost ocupată tradiţional până în 2015 de instituţia de credit cu capital francez. Dacă în 2008 activele BRD-SocGen erau de 49 mld. lei, cu circa 30 mld. lei peste nivelul activelor Băncii Tran­sil­va­nia, anul trecut ban­ca din Cluj a de­păşit cu 1 mld. lei ac­tivele BRD.

Ban­ca Transil­va­nia a raportat pen­tru anul 2016 ac­tive de 51,77 mld. lei, la nivel indivi­dual, în timp ce ban­ca româ­neas­că cu capital fran­cez BRD-SocGen a avut active de 50,66 mld. lei. Pe o piaţă a cre­di­tu­lui care a fost mar­ca­tă de le­tar­gie în pri­mii ani de criză şi a dat sem­ne de re­dre­sa­re în special în ulti­mii doi ani, băncile care au fă­cut achi­zi­ţii, dar şi cele care au vân­dut mai mul­te cre­dite noi au pu­tut să se deli­miteze, în­re­gis­trând creş­teri vizi­bile la ni­ve­lul cote­lor de piaţă după active.

Anii de criză de după 2008 au făcut diferenţa în­tre cele două bănci. În 2008, Banca Tran­silvania avea o cotă de piaţă de 5,4% şi era pe locul al şaptelea în sistemul bancar românesc, în timp ce BRD ocupa poziţia a doua în top cu o cotă de piaţă de 15,7%, triplă faţă de cea a băncii din Cluj.

Criza economică, care începuse să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală mai pu­ternic începând cu anul 2009, părea să apro­pie Banca Transilvania de BRD, ban­ca din Cluj fiind aproape să se predea fran­cezilor de la BRD. Prin achiziţia Băn­cii Transilvania, BRD – care avea în spa­te ca acţionar majoritar Société Géné­rale, unul dintre cele mai puternice gru­puri financiare din Franţa – ar fi putut atunci să dea asaltul pentru poziţia numă­rul 1 pe piaţă, ocupată istoric de BCR.  Dar nu a fost să fie aşa, iar BRD şi Banca Tran­silvania au ajuns să lupte pentru locul doi pe podiu­mul ban­car, iar în cele din urmă Banca Tran­silvania a de­păşit BRD.

Când a lovit cri­za economică, Ban­ca Tran­silvania a fost expusă întrucât nu avea un acţionar stra­tegic în spate şi a pier­dut teren repe­de. Atunci Horia Cior­cilă, antre­pre­no­rul care a fondat Ban­ca Transil­va­nia şi pre­şe­dintele băn­cii, a cău­tat soluţii purtând dis­cuţii cu mai multe bănci, printre care NBG, Société Géné­rale şi Bank of Cyprus.

În 2009 Bank of Cyprus a cumpărat aproape 10% din Banca Transilvania, pachet pe care l-a vândut după câţiva ani. Intenţia de atunci a grupului cipriot a fost de a deveni un acţionar mai mare a băncii din Cluj, dar BNR nu a fost de acord cu majorarea participaţiei, având în vedere criza şi problemele care se arătau la orizont cu grupurile greceşti, şi prin ricoşeu cu grupurile cipriote.

Şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a ajuns în acţionariatul Băncii Transil­va­nia, partici­paţia ajungând la circa 11,5%. În ultimii ani, Banca Transilvania a mizat pe cartea achiziţiilor, cumpărând Volksbank. Activele Băncii Transilvania au făcut în 2015 un salt de 33% după preluarea Volksbank, ajungând la 47,3 mld. lei. Banca Transilvania a fost o surpriză pozitivă, jucătorul din Cluj înregistrând creşteri notabile ale cotei de piaţă după active de la un an la altul. Pe parcursul crizei, a fost cea mai dinamică bancă mare, câştigând puncte procentuale la poziţia sa de piaţă faţă de 2008, în condiţiile în care a fost mai puţin afectată de costul riscului.

Au dublat volumul finanţărilor acordate în perioada 2008-2016

Pe partea de creditare, Banca Transilvania a dublat volumul finanţărilor acordate în perioada 2008-2016, apropiindu-se de BRD, care a menţinut în ultimii ani creditarea relativ constantă. BRD-SocGen, care a ocupat în perioada 2008-2015 locul doi în topul celor mai mari jucători din sistemul bancar, a pierdut cotă de piaţă în anii de criză. În 2015, BRD avea o felie de 13% din piaţă, pierzând aproape trei puncte procentuale la nivelul cotei de piaţă faţă de 2008. Situaţia băncii s-a complicat în mod neaşteptat, BRD înregistrând şi ani de pierderi, după ce în primii ani de criză fusese cea mai profitabilă.

Sursa: Ziarul Financiar