Producătorul de vin Cramele Recaş investeşte 5 mil. euro în extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

Producătorul de vin Cramele Recaş, afacere deţinută de familile Cox (Philip şi Elvira), Gheorghe Iova şi Ioan Georgiu, are în plan pentru acest an un program de investiţii de aproximativ 5 mil. euro.

Compania a investit şi anul trecut în jur de 3 mi­lioane de euro într-o nouă linie de îmbuteliere, cu o capacitate de peste 9.000 de sticle pe oră, în extinderea halei de depozitare şi în mărirea plantaţiei, prin achiziţionarea unor noi suprafeţe de teren. În afară de aceste proiecte, au mai fost alocate fonduri pentru reînnoirea parcului auto, fiind derulate investiţii şi în sectorul de procesare. Recaş administrează în jur de 1.000 de hectare de viţă-de-vie în judeţele Timiş (Recaş) şi Arad (Miniş), doar în ultimii ani fiind plantate câteva sute de hectare, cu bani proveniţi în principal din fonduri europene.

”Investiţiile vor continua şi în 2017, cu aproximativ 5 milioane de euro, bani alocaţi în principal pentru optimizarea plantaţiei, extin­derea capacităţii de producţie şi depozitare, dar şi pentru achiziţionarea de echipamente tehnice. Suntem încântaţi să înregistrăm de la an la an o creştere constantă a brandurilor pre­mium”, a spus Răzvan Jurca, brand manager Cramele Recaş.

Producţie de 21 de milioane de litri de vin în 2016

La nivelul anului 2016, capacitatea de producţie a Cramelor Recaş s-a extins la 21 de milioane de litri, iar capacitatea de îmbuteliere a crescut la 30 de milioane de sticle pe an, datorită noii linii de profil inaugurate de companie în primăvara anului trecut. Pentru acest an, Cramele Recaş estimează o creştere a capacităţii de producţie până la 27 de milioane de litri de vin.

Vinurile Cramele Recaş şi brandurile importate de companie sunt comercializate în toate reţelele de retail modern şi cash&carry, în retailul tradiţional, HoReCa (hoteluri, restaurante), prin reţeaua proprie de magazine tip cramă, dar şi în wineshopuri. Compania este prezentă pe toate segmentele importante ale pieţei, de la bag in box la superpremium şi exporturi, având în portofoliu branduri precum Cuvee Uberland, Solo Quinta, Conacul Ambrozy, Selene, Sole, La Putere, Cocoşul dintre vii, Castel Huniade, Schwaben Wein sau Muse.

Exportă aproape 50% din producţie

Compania exportă în Marea Britanie, SUA, Belgia, Danemarca, Rusia, Polonia, Japonia sau Canada. Cramele Recaş a câştigat anul trecut noi clienţi, din ţări precum Germania, Finlanda, Canada dar şi din Myanmar. Cu cele aproape 50% din sticlele produse trimise la export, Cramele Recaş a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de vin de pe plan local. Compania a lansat anul trecut pe piaţa locală două game comerciale noi, Domeniile Recaş pentru retail şi Regno Recaş pentru HoReCa, care conţin vinuri albe, roze, roşii şi spumante.

Din grupul Cramele Recaş fac parte companiile Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Vie (administrează plantaţia şi via), Cramele Recaş SA (se ocupă de combinatul de vinificaţie şi îmuteliere şi de activităţile de export) şi Cramele Recaş Group (marketing şi vânzări pentru piaţa autohtonă, inclusiv pentru vinurile aduse din import).

România – locul cinci în Europa la suprafaţa viticolă

România are circa 180.000 de hectare cu viţă-de-vie, grupate în 37 de podgorii, din care doar 28% se află în circuitul economic, diferenţa făcând loc apariţiei altor producători de vin, noi nume testând producţia în fiecare an. Cu acest nivel al suprafeţei ocupate cu viţă, România se află pe locul cinci în Europa şi pe locul 11 în lume, iar potenţialul viticol şi fondurile UE, care pot acoperi până la 75% din investiţii, atrag noi investitori, în special cei străini.

Conform reprezentanţilor oficiali, Cramele Recaş, Oprişor şi Halewood exportă aproximativ 50% din producţie, Domeniile Săhăteni-Aurelia Vişinescu 40%, S.E.R.V.E peste 43%, urmate de Petro Vaselo sau Crama Ceptura cu 30% şi Vinarte, Corcova, Liliac, Stirbey sau Cotnari cu procente între 8 şi 27%. Fiecare proprietar se raportează la numărul de hectare de viţă-de-vie pe care îl are şi la cantitatea de vin produsă anual.

Sursa: Ziarul Financiar