Un antreprenor din Arad face 25 mil. euro din producţia şi vânzarea de produse lactate, din carne şi de panificaţie

Dimitrie Muscă pro­duce în sistem integrat pro­duse de pani­ficaţie, lactate şi pro­duse din carne pe care le vinde în re­ţeaua proprie for­mată din 33 de ma­gazine, unităţi care aco­peră judeţele Arad, Timiş şi Bihor. Veni­turile pro­duse de Com­bi­natul Agroin­dustrial Curtici sunt rotunjite de com­paniile Agroin­dimpex, prin care se realizează comerţul cu produse din carne, precum şi compania IAC SA, cu activităţi în creşterea animalelor şi fabricarea produselor lactate.

”Vânzările s-au păstrat în aceeaşi proporţie ca şi în anul 2015, cu mica observaţie că preţul la carcasa de porc a scăzut începând din noiembrie-decem­brie 2015, ajungând până la 5,5 lei kilogramul în carcasă”, a spus Dimitrie Muscă, pro­prie­tarul combinatului, care explică că veniturile totale sunt completate prin cele două societăţi controlate tot de CAI Curtici.

Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI), o afacere care funcţio­nează după modelul unei cooperative, a ajuns la un bu­siness de peste 14,4 milioane de euro din cul­ti­varea cerealelor pe o suprafaţă de peste 5.000 de hectare de teren în ju­deţul Arad. Societatea Agricola CAI Curtici are 2.200 de membri asociaţi care primesc câte 1.500 de kilograme de cereale anual sau echivalentul aces­tora în bani, un schimb care repre­zintă plata arendei.

Restul ce­realelor sunt folosite pentru furajarea ani­malelor sau la fa­bricarea produselor de panificaţie, CAI Curtici de­ţinând pro­pria bru­tărie cu o capacitate de producţie de trei tone pe zi. Cerealele care rămân în plus sunt depozitate în silozurile şi în magaziile combi­natului, care au o capa­citate de stocare de circa 65.000 de tone, în aşteptarea unui preţ de vânzare bun.

”Deţinem 5.132 de hectare de teren agricol în Curtici şi comunele limitrofe, cultivate cu grâu, porumb, soia, rapiţă şi lucernă. În plus, mai deţinem şi două hectare de seră. Cea mai mare cantitate de cereale (grâu, porumb) o valorificăm drept furaj pentru animale, soia o dăm la procesat şi o folosim ca şrot pentru hrana animalelor, iar lucerna, de asemenea, este folosită ca hrană pentru animale. Până acum, în condiţiile în care preţul cerealelor oscila foarte mult, le-am stocat şi le-am vândut doar atunci când ne-a convenit preţul”, a precizat Dimitrie Muscă.

Fermele CAI Curtici numără circa 24.000 de capete de porci, 850 de vaci de lapte şi 380 de vaci de carne care sunt sacrificate în abatorul propriu, o unitate care are o capacitatea de sacrificare de 400-500 capete de porci pe zi şi 30-40 capete bovine pe zi. În cadrul abatorului se produc circa 100 de produse de carne şi preparate din carne, fabrica de lapte produce 30 de tipuri de produse, rezultate din prelucrarea a aproximativ 10.000 litri de lapte pe un schimb, iar brutăria produce 4 sortimente de pâine si produse de patiserie.

Tot ceea ce valorifică combinatul prin cele 33 de magazine proprii este produs în sistem integrat, urmând ca inclusiv făină să fie produsă intern, potrivit lui Dimitrie Muscă, care spune că a achiziţionat recent o moară pentru producţia făinii.

”Sistemul este în totalitate integrat, ultima achiziţie fiind o moară de produs făina care va fi pusă în funcţiunea în circa două luni, urmând să vindem atât făina şi pâinea, cât şi produsele din carne, lapte, legumele din sera şi produsele de patiserie, exclusiv în magazinele proprii. Nu putem spune că există profitabilitate mai mare sau mai mică întrucât, inclusiv prin jocul preţurilor, ne vindem în totalitate marfa prin magazinele proprii, fără să rămânem vreodată  cu stocuri”, a spus proprietarul CAI Curtici.

Agroindimpex, cu activităţi în comerţul cu amănuntul al cărnii,  a avut în 2015 o cifră de afaceri de 41,8 mil. lei (circa 9,3 mil. euro), vânzări care au rămas cam la aceeaşi nivel faţă de anul precedent, în timp ce compania IAC SA, cu activităţi în creşterea animalelor şi fabricarea produselor lactate, a avut vânzări totale de 8,5 mil lei (circa 1,9 mil euro) în creştere cu 20% faţă de anul 2014. Deşi are capacitatea de producţie cât să poată vinde către supermarketuri, Dimitrie Muscă preferă să îşi valorifice singur produsele, după experienţele neplăcute pe care le-a avut în trecut cu lanţurile de comerţ modern.

Sursa: Ziarul Financiar