Povestea Transylvania College a început în urmă cu 23 de ani, de la o grădiniţă înfiinţată de clujeanca Simona Baciu într-un apartament, care s-a transformat pe parcurs într-0 şcoală cu 600 de elevi, a cărei taxă de şcolarizare, în medie, este de 6.500 de euro pe an. Transylvania College este o şcoală care are clase de la grădiniţă până la liceu, unde copiii români şi străini se pot pregăti pentru unele dintre cele mai bune universităţi din lume.
”Am început în camera copiilor mei fără nimic. Aveam doar jucării de pluş şi jucării tricotate, pe care le-am făcut eu. Doi ani de zile am ţinut grădiniţa acasă la noi. Apoi am închiriat o cameră cu sobă, pe care o porneam la 4 dimineaţa. Treptat am găsit oameni care veneau din străinătate şi ne confirmau că făceam ceva bine. Că suntem pe drumul cel bun”, îşi aminteşte Simona Baciu de momentele de încept a şcolii fondate alături de soţul ei, Dan Baciu.
Ca mulţi români, după 1989, cei doi au decis să emigreze, numai că nu au stat prea mult departe de casă şi s-au întors în ţară, odată cu unul dintre programele fundaţiei Soros, care a fost înfiinţată de miliardarul american George Soros în 1990. După doi ani în care a ţinut grădiniţa în apartamentul propriu, cererea a depăşit oferta şi a închiriat mai multe locuinţe pentru a ţine orele.În 1998, cu ajutorul finanţărilor obţinute de la prietenii din străinătate, Simona şi Dan Baciu au construit prima grădiniţă privată din România.
”Am luat o grădină cu porumb în mijlocul Clujului. Ţin minte când ne-am dus la autorităţi şi am cerut o autorizaţie pentru grădiniţă şi ne-au spus că numai statul face grădiniţe. Într-un final am reuşit să primim o autorizaţie. A fost un moment crucial pentru noi. Sala de sport era în pivniţă şi primul <assembly> tot acolo s-a ţinut”, a spus Simona.
Au căutat să-şi îmbunătăţească metodele de predare şi au oferit pregătire cadrelor didactice cu ajutorul profesorilor străini. Un nume notabil este Daniel Shapiro, care în prezent conduce catedra de negociere de la Harvard, şi care prin intermediul fundaţiei lui Soros a ajuns la Cluj, unde a ţinut un curs de ”peer counseling”. În 2000, povesteşte Simona Baciu, au luat primul credit BERD din România, de 50.000 de dolari, cu ajutorul căruia au dezvoltat afacerea şi au construit şcoala.
”Mi s-a părut că au fost milioane de dolari la vremea aceea”, apoi menţionează un alt credit de la BERD în valoare de 1,2 milioane de dolari pe care l-au obţinut ulterior. Mai târziu, Simona Baciu a primit o bursă şi a plecat în SUA pentru a studia sistemul de învăţământ de acolo.
”Am călătorit în şcolile din SUA, am avut şase săptămâni de shadowing (urmărirea activităţilor zilnice) la directorii de şcoli. Apoi ei au venit aici şi ne-au ajutat. Ne-au arătat ce trebuie să facem, pas cu pas”, a precizat Simona.
Evoluţia instituţiei s-a datorat şi ambiţiei fondatorului de a accede în rândurile organizaţiilor şcolare imporante. Simona Baciu mărturiseşte că a participat la o întâlnire a Round Square, organizaţie a şcolilor din peste 40 de ţări de pe cinci continente, ce are la bază filosofia educaţională a lui Kurt Hahn, educator şi filosof german. A fost atât de impresionată de ce a văzut acolo, încât şi-a dorit imediat să facă parte din această organizaţie. Dezvoltarea şcolii s-a realizat treptat şi multe lucruri s-au învăţat pe propria piele, prin încercări şi pas cu pas.
”La început n-am ştiut ce înseamnă o afacere, cine suntem. Singura mea dorinţă era să plătesc rata la bancă, dobânda şi salariile, era orizontul şi mă gândeam de unde să găsesc susţinere. Am învăţat să facem un buget, cum să ne administrăm timpul. Cel mai greu a fost să găsesc oameni de încredere”, spune fondatoarea şcolii.
Un alt lucru pe care l-a dobândit Simona Baciu de-a lungul anilor în care a condus instituţia de învăţământ a fost experienţa faptului că ”o şcoală adevărată este un organism viu care are oameni în poziţii-cheie, oameni care nu sunt folosiţi în şcoala din România şi şcoala are un board real, nu un consiliu de administraţie unde toată lumea se plânge şi nu se face nimic. O şcoală adevărată nu este deloc ceea ce este o şcoală azi în România, adică un sistem integrat de management, de relaţii de comunicare”, explică Baciu.
Totuşi doar foarte puţini au acces la o astfel de şcoală, a cărei taxă de şcolarizare, în medie, este de 6.500 de euro pe an. O sumă considerabilă, recunosc şi reprezentanţii Transylvania College, pentru judeţul Cluj, dar mai mică în comparaţie cu ţările din regiune sau cu Bucureştiul, unde taxa medie de şcolarizare ajunge la 18-20.000 de euro, potrivit reprezentaţilor şvcolii transilvănene.
Chiar şi aşa, taxele de şcolarizare nu susţin în întregime costurile, iar diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este acoperită din proiecte, sponsorizări etc. Transylvania College este o şcoală nonprofit şi are nevoie de astfel de sponsorizări, care vin tot din străinătate, în principal.
Transylvania College este acreditată pe programa de studiu românească (până în clasa a opta) şi pe programa Cambridge. Elevii încep să se pregătească mai intens pentru universitate în ultimii doi ani de liceu (clasa a unsprezecea şi a douăsprezecea), când îşi aleg patru, respectiv trei materii pe care vor să le aprofundeze. Pe programa Cambridge dau examene oficiale din doi în doi ani (clasa a unsprezecea şi a douăsprezecea) care sunt corectate de comisii autorizate din Marea Britanie; pe baza rezultatelor de la examene se face evaluarea liceului, în funcţie de notele previzionate pe care le vor lua elevii (transmise de liceu) şi notele obţinute. Elevii la Transylvania College îşi pot alege o parte din materii în clasele a noua şi a zecea, apoi în ultimii doi ani fac doar materii pe care doresc să le studieze.
”În şcoala viitorului copiii devin parteneri în actul educaţiei. Nu este o şcoală unde ei stau şi înghit. Nu sunt limitaţi la anumite programe”, spune Simona Baciu. Independenţa elevilor în actul educaţiei a fost menţionată în mai multe discuţii purtate cu cadrele didactice şi reprezentanţii mai multor facultăţi. Un alt element atipic este faptul că în şcoală nu se obişnuieşte să se acorde note elevilor (doar cele de la examenele oficiale). În restul timpului nu este practicat sistemul de notare; rezultatele la examene sunt evaluate împreună cu elevi, pentru ca ei să înveţe din greşelile lor, şi singurul loc unde apar aceste note sunt în rapoartele scrise către părinţi. Şi în fiecare an se desfăşoară un <mock-exam>, practic o repetiţie a examenului oficial.
În instituţie sunt 600 de elevi şi Transylvania College a înregistrat o creştere de 80% a numărului lor în ultimii cinci ani, graţie înfiinţării liceului internaţional britanic. Dintre absolvenţii colegiului, în fiecare an cei mai mulţi aleg să‑şi continue studiile în domeniul afacerilor, deoarece ”mulţi dintre elevi aparţin unor familii care au afaceri în România şi vor să se implice în business”. Un alt domeniu căutat este IT-ul, dar şi arta, designul vestimentar sau cel de interior.
Sursa: Business Magazin
